Banii de pensii ai milioane de români ar putea ajunge în industria de armament. Avertismentul ASF

Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează însă că o astfel de schimbare ridică numeroase probleme de natură prudențială, etică și socială. Instituția atrage atenția că, în condițiile în care piața românească de capital are foarte puține companii de apărare suficient de mari și lichide, există posibilitatea ca economiile viitorilor pensionari să ajungă să susțină industria militară a altor state.

În plus, ASF consideră că tema are o importanță strategică și recomandă ca inițiativa să fie analizată și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Guvernul vrea să deschidă fondurile de pensii către industria de apărare

Modificarea legislativă urmărește schimbarea regulilor după care funcționează fondurile de pensii administrate privat. Mai exact, acestea ar putea să cumpere valori mobiliare emise de societăți care activează în domeniul apărării, al securității și al industriei de armament convențional.

Argumentul invocat de autorități este legat de necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităților industriale de apărare ale României, într-o perioadă în care investițiile militare cresc la nivel european, iar statele membre se pregătesc să beneficieze de finanțări importante prin Programul european SAFE.

Executivul și-a exprimat susținerea pentru adoptarea proiectului și a transmis Parlamentului că sprijină inițiativa, formulând în principal observații care țin de tehnica legislativă.

România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro prin Programul SAFE

Discuția despre noile investiții ale fondurilor de pensii apare într-un moment în care România a obținut prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE o alocare de 16,68 miliarde de euro. Este a doua cea mai mare sumă acordată unui stat membru, după cea atribuită Poloniei.

Finanțarea este disponibilă pentru intervalul 2026-2030 și va fi acordată sub formă de împrumuturi cu o maturitate de maximum 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani și cu o dobândă de cel mult 3%. Potrivit mecanismului de finanțare, România ar urma să înceapă rambursarea sumelor în anul 2035.

Unul dintre obiectivele anunțate de Guvern este ca aproximativ jumătate dintre bunurile și echipamentele contractate prin acest program să fie produse pe teritoriul României.

Printre proiectele deja anunțate în industria națională de apărare se numără și noua fabrică de pulberi pentru muniție, care ar urma să fie construită prin asocierea companiei de stat Pirochim SA Victoria cu grupul german Rheinmetall.

ASF spune că fondurile de pensii au un rol social, nu militar

Spre deosebire de poziția favorabilă a Executivului, analiza transmisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară către Guvern și Parlament inventariază o serie amplă de riscuri care, în opinia instituției, trebuie luate în calcul înaintea adoptării unei asemenea măsuri.

ASF amintește că abordarea tradițională a legislației europene și a celei românești a fost aceea de a exclude din portofoliile fondurilor de pensii anumite industrii considerate controversate, printre care armamentul, jocurile de noroc, tutunul și alcoolul.

Principiul etic invocat este că „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”.

„Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung”, arată ASF.

Potrivit instituției, utilizarea acestor resurse financiare pentru investiții în industria de armament riscă să depășească scopul legitim pentru care a fost creat sistemul de pensii private și poate genera un conflict între interesul economic al participanților și obiective strategice care depășesc cadrul sistemului de pensii.

ASF avertizează că randamentele pot ajunge să depindă de conflicte și tensiuni internaționale

În analiza transmisă autorităților, ASF susține că industria de apărare are particularități care sunt greu de armonizat cu profilul prudențial al fondurilor de pensii.

Companiile din acest sector depind în mare măsură de contractele publice, de bugetele de apărare ale statelor, de schimbările de guvern și de evoluțiile geopolitice. În perioade de detensionare internațională sau de consolidare fiscală, comenzile militare pot să scadă, iar valoarea de piață a unor companii poate suferi corecții importante.

„Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, susține ASF.

Autoritatea subliniază că performanțele financiare ale industriei de apărare sunt favorizate de regulă de conflictele armate, de creșterea tensiunilor geopolitice și de majorarea cheltuielilor militare.

În schimb, în perioadele caracterizate de stabilitate și reducerea tensiunilor internaționale, companiile din domeniu pot înregistra scăderi care se reflectă inclusiv în valoarea activelor deținute de fondurile de pensii.

„O astfel de dependență structurală poate fi incompatibilă cu natura și obiectivul social al fondurilor de pensii private, care trebuie să urmărească stabilitatea și protejarea intereselor participanților pe termen lung”, consideră ASF.

Milioane de români nu ar avea posibilitatea să refuze astfel de investiții

O altă problemă semnalată de autoritate este lipsa unui consimțământ individual din partea participanților.

Pilonul II de pensii este obligatoriu pentru categoriile prevăzute de lege, iar contribuabilii nu au posibilitatea de a decide politica de investiții, de a exclude anumite sectoare de activitate sau de a-și retrage contribuțiile în funcție de propriile convingeri etice.

În aceste condiții, milioane de persoane ar putea ajunge să finanțeze indirect activități care intră în contradicție cu propriile valori, fără a avea o alternativă reală.

ASF avertizează inclusiv asupra riscului ca produsele și tehnologiile dezvoltate cu sprijinul acestor investiții să fie utilizate în conflicte armate, în situații de încălcare a dreptului internațional sau în acțiuni care afectează populația civilă.

„Fondurile de pensii administrate privat, ca instituții cu rol social major, trebuie să evite expunerea la riscuri reputaționale și etice”, afirmă autoritatea.

Linia dintre tehnologiile civile și cele militare devine tot mai greu de trasat

ASF mai arată că delimitarea activităților civile de cele militare este din ce în ce mai complicată, în contextul în care numeroase companii dezvoltă tehnologii cu utilizare duală.

Printre domeniile vizate se numără software-ul, inteligența artificială, dronele, semiconductorii și infrastructura digitală, tehnologii care pot avea atât aplicații civile, cât și întrebuințări militare.

În opinia instituției, eliminarea actualelor interdicții poate conduce la dificultăți de supraveghere, la interpretări neunitare și la extinderea graduală a investițiilor către activități apropiate industriei militare.

„În lipsa unor limite clare și ferme, capacitatea ASF de a asigura supravegherea prudentă și protecția efectivă a participanților poate fi afectată, inclusiv prin apariția unor presiuni de extindere a investițiilor către alte domenii controversate sau cu impact social negativ, cum ar fi jocuri de noroc, alcool și tutun”, avertizează instituția.

Doar trei companii de la Bursa de Valori București ar putea fi vizate

ASF atrage atenția și asupra dimensiunii reduse a sectorului românesc de apărare prezent pe Bursa de Valori București.

Conform datelor prezentate de autoritate, pe Bursa de Valori București sunt listate acțiunile a 347 de emitenți, dintre care 87 se află pe piața reglementată, iar 260 pe piața AeRO.

Dintre aceștia, numai cinci au ca obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale civile sau militare.

Cum fondurile de pensii pot investi doar în acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate, numărul companiilor eligibile se reduce la doar trei societăți, respectiv Aerostar SA, IAR SA Brașov și Turbomecanica SA.

În cazul Aerostar și IAR Brașov, există acționari majoritari care controlează peste 60% din capitalul social, ceea ce înseamnă că numărul acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare este limitat.

Turbomecanica nu are un acționar majoritar, însă capitalizarea sa bursieră se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei.

„Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.

Sistemul administrează banii a aproximativ nouă milioane de participanți

Autoritatea amintește că sistemul de pensii private gestionează economiile a aproximativ nouă milioane de participanți și administrează active care depășesc echivalentul a 11% din produsul intern brut al României.

Din acest motiv, orice decizie care poate influența încrederea populației în neutralitatea și integritatea sistemului de pensii depășește nivelul unei simple opțiuni investiționale și capătă relevanță strategică națională.

ASF consideră că asocierea contribuțiilor obligatorii cu producția de armament și cu profiturile obținute pe fondul conflictelor militare poate afecta legitimitatea socială a sistemului și încrederea participanților.

Ce prevede concret proiectul

Legislația în vigoare le permite administratorilor de fonduri de pensii să investească până la 50% din active în acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau din statele care au aderat la codurile de liberalizare ale OCDE.

Noul proiect stabilește în mod expres că aceste plasamente vor putea include și investiții în valori mobiliare emise de societăți care activează în domeniul apărării, securității, industriei de armament convențional și al tehnologiilor cu utilizare duală.

Vor rămâne însă interzise investițiile în companii implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, folosirea, distribuția sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaționale la care România este parte. În această categorie intră minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice și biologice, precum și alte tipuri de armament considerate controversate.