Pe data de 24 iunie au loc Sânzienele sau Drăgaica, așa cum este cunoscută în sudul țării, este una dintre puținele sărbători au atuohtone asociată cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, dar și cu precreștinismul, fiind momentul când cerurile se deschid, iar fetele nemăritate își pot visa ursitul.
Noaptea de Sânziene este una dintre cele mai cunoscute și misterioase sărbători din tradiția populară românească. Ea este legată de începutul verii, de soare, de natură și de credința că în această perioadă lumea oamenilor se apropie de lumea magică a zânelor.
Ce semnifică Noaptea de Sânziene
Sărbătoarea are origini foarte vechi, încă din vremurile de dinaintea creștinismului. Oamenii observau că, în această perioadă a anului, zilele sunt cele mai lungi, iar natura este plină de viață. Florile de sânziene, galbene sau albe, care înfloresc acum, au devenit simboluri ale verii și ale fertilității.
În credințele populare, Sânzienele sunt zâne bune, frumoase și luminoase, care aduc belșug, sănătate și noroc. Se spune că ele protejează recoltele, ajută animalele să fie sănătoase și au puteri vindecătoare. Din florile de sânziene, oamenii făceau cununi și le păstrau pentru protecție sau pentru leacuri.
Numele „Sânziene” ar veni din expresia latină „Sancta Diana”, legată de zeița Diana din Antichitate. În timp, tradițiile vechi s-au amestecat cu sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, care este celebrată pe 24 iunie. În popor exista și credința că, dacă Sânzienele nu sunt respectate, ele se pot supăra și pot aduce furtuni, grindină sau boli. De aceea, oamenii țineau de Sânziene cu mare atenție și respectau diferite obiceiuri și tradiții.
Legătura dintre Sânziene și dragoste
Noaptea de Sânziene este legată de mult timp de iubire, noroc și găsirea sufletului pereche. În tradiția populară, se spune că aceasta este noaptea în care dorințele legate de dragoste pot deveni realitate, iar multe fete încercau să afle cum va arăta viitorul lor. Cel mai cunoscut obicei era legat de aflarea ursitului. Fetele nemăritate puneau sub pernă un buchețel de flori de sânziene sau o coroniță împletită din aceste flori. Se credea că, în timpul nopții, își vor visa viitorul soț. Alte fete purtau florile în păr, sub haine sau își legau mijlocul cu tulpini de sânziană, convinse că astfel vor deveni mai atrăgătoare și își vor găsi mai repede perechea, conform Cimec.ro.
Un alt obicei foarte răspândit era aruncarea coroniței pe acoperișul casei. Dacă aceasta rămânea agățată de casă sau de horn, era considerat semn de noroc, căsătorie fericită și viață lungă. Dacă însă cădea la pământ, oamenii credeau că fata respectivă va avea parte de necazuri sau de întârzieri în dragoste. În unele zone ale țării exista și credința că animalul care atingea primul coronița putea spune ceva despre viitorul soț. Dacă era un animal tânăr, ursitul urma să fie tânăr, iar dacă era bătrân, se spunea că și viitorul partener va fi mai în vârstă.
În multe sate, fetele mergeau dimineața devreme să culeagă flori de sânziene și foloseau roua pentru diferite ritualuri de frumusețe. Unele se spălau pe față cu rouă sau făceau baie în iarbă, deoarece se credea că astfel vor avea noroc în dragoste și vor deveni mai frumoase. Tot din sânziene se făcea și ceai, iar florile erau folosite pentru sănătate și protecție. Oamenii credeau că planta are puteri speciale și poate aduce bine atât oamenilor, cât și animalelor din gospodărie. Un obicei mai rar întâlnit astăzi era „baia de Sânziene”. Se spunea că îndrăgostiții care intrau împreună în apă, într-un râu sau lac, în noaptea de 24 iunie, vor rămâne uniți toată viața.
